Riscurile consumului de droguri la mama si copil dezbatute la Prefectura judetului Valcea

Mamele consumatore de tutun, alcool, droguri, prezintă un risc major pentru copii pe care îi nasc
www.eurovalcea.ro
   Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) desfăşoară în perioada 05 octombrie 2012 - 26 iunie 2013 şi în judeţul Vâlcea campania naţională „Riscurile consumului de droguri la mamă şi copil”. Obiectivul principal al campaniei îl reprezintă sensibilizarea şi conştientizarea viitoarelor mame cu privire la riscurile consumului de tutun, alcool şi droguri asupra fătului.

   În acest scop, vineri, 26 octombrie 2012, ora 13, în Sala Mare a Prefecturii Vâlcea, a avut loc prima dezbatere privind consecinţele consumului de droguri la mamă şi copil, organizată de către reprezentanţii CPECA Vâlcea. La manifestare au participat reprezentanţi (specialişti în domeniul medical, psihologic, juridic) ai următoarelor instituţii implicate în prevenirea consumului de droguri: CPECA Vâlcea, Instituţia Prefectului Vâlcea, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, Spitalul Judeţean de Urgenţî Vâlcea, Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea, Arhiepiscopia Râmnicului, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Vâlcea, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Vâlcea, Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vâlcea, Organizaţia World Vision România, Biroul Zonal Vâlcea, Serviciul de Combatere al Criminalităţii Organizate Vâlcea.

   Conform Raportului anual al ANA 2010 (prezentat in noiembrie 2011), în ROMANIA a crescut consumul de canabis, ecstazy, heroină, cocaină, SNPP (substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, aşa zisele „etnobotanice”); a crescut numărul toxicomanilor infectaţi cu hepatita virala B si C, HIV; a crescut numărul de decese (34 /2010 prin supradoza) şi a scăzut vârsta consumatorilor. În judeţul Vâlcea, în anul 2012 faţă de anul 2011 se constată: creşte uşor numărul consumatorilor de droguri ce s-au prezentat la Unitatea Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului judeţean de Urgenţe Vâlcea, toţi consumând SNPP.; vârsta consumatorilor a scăzut spre 14 ani, categoria 15-19 ani reprezentând 47,6% din totalul cazurilor; apar cazurile de sex feminin, în anul 2011 ele lipsind; creşte rata de policonsum, asocierile de SNPP cu alcool, canabis, medicamente fiind ceva obişnuit.

   Una dintre cele mai importante probleme asociate consumului de droguri la părinţi este aceea că mamele consumatoare de droguri nasc adesea copii dependenţi de droguri. În plus, aceştia prezintă în majoritatea cazurilor patologie medico-psiho-socială, fiind predispuşi la tulburări de dezvoltare, atât cognitive, cât şi somatice, au probleme de nutriţie şi o stare excesivă de iritabilitate. Pe de altă parte, potrivit specialiştilor, mortalitatea infantilă este mai ridicată în rândul nou-născuţilor proveniţi din mame consumatoare de droguri. În acest sens, opiniile experţilor au relevat că administrarea drogurilor în timpul sarcinii creşte foarte mult riscul de apariţie a malformaţiilor congenitale, de naştere prematură, de greutate mică la naştere sau chiar de pierdere a sarcinii.

   Totodată, consumul de droguri ilicite este asociat cu morbiditate şi mortalitate crescută în rândul nou-născuţilor şi expune, în special în cazul consumului pe cale injectabilă, şi la alţi factori de risc care sunt nocivi atât pentru mame, cât şi pentru feţii acestora, cum ar fi transmiterea virusurilor HIV, HVC şi HVC, precum şi a altor boli infecţioase (sifilis). De regulă, copiii născuţi din mame consumatoare de droguri prezintă la naştere sindromul de abstinenţă neonatală (sevraj), care poate dura de la o săptămână la 1 lună.

   În anul 2011, specialiştii Serviciului de Neonatologie(IOMC) POLIZU, în colaborare cu specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog, au realizat un studiu retrospectiv al datelor din cadrul Maternităţii POLIZU în perioadele 2000-2004 şi 2005-2011. Concluziile acestor analize de date sunt următoarele:

• în ultimii 2 ani se constată o creştere semnificativă a incidenţei cazurilor de nou-născuţi proveniţi din mame consumatoare de droguri (0,223% în 2010 şi 0,276% în primele 8 luni ale anului 2011), peste dublul incidenţei medii pe întreaga perioada analizată;
• comparativ cu datele din perioada 2000-2004, deşi se înregistrează şi cazuri de mame consumatoare cu vârsta sub 18 ani, per ansamblu se constată creşterea vârstei medii a mamelor consumatoare de droguri generată de apariţia cazurilor de mame consumatoare cu vârsta peste 30 de ani. Pe de altă parte, apariţia mamelor consumatoare de droguri cu vârsta sub 18 ani este de natură să îngrijoreze, reflectând un risc crescut în rândul populaţiei feminine foarte tinere faţă de consecinţele sociale şi în planul sănătăţii pe care le implică acest tip de consum atât asupra lor, cât şi asupra nou-născuţilor;
• ponderea mare a mamelor consumatoare de droguri necăsătorite şi absenţa cu desăvârşire a celor căsătorite pot indica riscuri sociale crescute pentru nou-născut, ţinând cont de rolul integrator pe care îl are familia în societate;
• majoritatea mamelor consumatoare de droguri nu au venituri proprii şi au un nivel educaţional foarte scăzut;
• majoritatea mamelor sunt consumatoare de opiacee (în special heroină), administrându-şi drogurile preponderent pe cale injectabilă şi menţinând consumul pe toată durata sarcinii;
• majoritatea nou-născuţilor proveniţi din mame consumatoare de droguri sunt de sex masculin; deşi în cea mai mare parte au fost născuţi la termen; aproape jumătate au avut greutate la naştere mică (sub 2500 gr), peste un sfert dintre ei sunt prematuri (VG<37 sg si GN<2500g), iar un sfert au avut restricţie de creştere intrauterină (VG≥37sg si GN>2500g);
• în proporţie de 3 din 4, nou-născuţii proveniţi din mame consumatoare de droguri s-au confruntat după naştere cu cel puţin una din următoarele afecţiuni: sevraj, detresă respiratorie, policitemie, hemoragie, infecţii cu transmitere sexuală, infecţii materno-fetale, infecţii cu HIV şi HVC, după naştere, necesitând iniţierea unui tratament medicamentos şi o perioadă de spitalizare mai mare decât cea normală;
• în aproape un sfert dintre cazuri, nou-născutul a fost abandonat în spital, acesta fiind preluat de serviciile de asistenţă socială şi ulterior integrat fie în familia de provenienţă a mamei, fie într-un centru maternal.

   Aceste rezultate vin să confirme ipotezele referitoare la riscurile de sănătate la care sunt expuşi nou-născuţii proveniţi din mame consumatoare de droguri. De aceea, Agenţia Naţională Antidrog recomandă includerea mamelor gravide consumatoare de tutun, alcool, droguri într-un program terapeutic complex în cadrul Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, precum şi realizarea unor echipe pluridisciplinare (medic familie, obstetrician, neonatolog, pediatru, anestezist, infecţionist, dermato-venerolog, imunolog, psiholog, psihiatru, asistent social) în vederea îngrijirii femeilor consumatoare de droguri (multe dintre ele fiind minore) înainte, în timpul şi după naşterea unui copil, cât şi pentru dezvoltarea normală ulterioară şi integrarea socială a copilului provenit din sarcina marcată de consum de droguri.