Bazinul superior al Lotrului este cunoscut prin bogăţia molidişurilor aflate într-un optim ecologic, care găsesc condiţii excelente de dezvoltare şi regenerare naturală. Se apreciază că bazinul Lotrului împreună cu cel al Sebeşului (Frumoasa) constituie cel mare corp de pădure de molid din sud-estul Europei. După anul 2.000, entuziasmul retrocedărilor către vechii proprietari (adevăraţi sau nou creaţi), retrocedări mai mult sau mai puţin legale, a condus la începerea unui nou val de exploatare a masei lemnoase în această zonă. Probabil că ele au avut aprobările necesare, dar ceea ce a urmat se poate vedea cu uşurinţă astăzi de către orice trecător prin zonă.Teritoriile cu mari exploatări de pădure se situează în sectoarele Obârşia Lotrului, Valea Haneşu, Valea Steaja, Vidra, Valea Latoriţei spre izvoare, Groşetu, totalizând peste 2.000 de hectare în ultimii zece ani. Exploatările s-au făcut cu mare grabă, fără a se mai respecta normele Codului silvic şi principiul stabilit de „patriarhul” silviculturii româneşti, Marin Drăcea: „Baza exploatării pădurii trebuie să fie conservarea”.
De asemenea, nu s-au mai respectat normele prevăzute prin amenajamentele silvice: vârsta optimă de exploatare, metodele de extragere a arborilor, formarea de martoane din crăci, evacuarea materialului lemnos nefolositor, cojirea cioatelor, reîmpădurire, îngrijirea plantaţiilor, controlul stării fitosanitare etc. Exploatarea s-a făcut exclusiv în interes comercial.
Cercetările specialiştilor au vizat amploarea fenomenului de uscare a pădurilor de molid din bazinul Lotrului, cauzele exacte ale uscării arborilor de molid pe asemenea arii întinse, identificarea pe teren şi cartarea focarelor de infestare, tendinţele de extindere a fenomenului în bazinul Lotrului pe baza cartărilor succesive, efectele asupra arborilor şi mecanismele de producere a uscării lor. În urma cercetărilor, pe teren au fost stabilite următoarele: atacul insectei Ips typhographus cunoaşte o dezvoltare foarte puternică, aproape exponenţială; suprafeţele cu pădure uscată depăşesc 5.000 ha; atacul asupra arborilor s-a extins şi pe versanţii nordici.
Au fost identificate, până în prezent, următoarele puncte cu arbori uscaţi: Muntele Mirăuţu (pe versantul nordic), Muntele Piciorul Tâmpei (pe marginea fostelor parchete de exploatare), Muntele Tâmpa (pe culmea dinspre Pârâul Balu), Obârşia Lotrului (deasupra staţiei meteo), Muntele Pravăţu (pe marginea unor parchete), Valea Balindru (la nord de lac), Muntele Cibanu (pe latura nordică), Valea Lotrului (Lunca Cărbunelui), culmile nordice ale Muntelui Miru, Muntele Igoiu (pe marginea unor exploatări), Muntele Bălescu, Muntele Galbenu, Muntele Pristos, Culmea Hoampa şi, mai ales, Muntele Zănoguţa.
Se ştie că Ips typhographus este cea mai vătămătoare insectă pentru molid, înmulţindu-se rapid. În plus, curenţii de aer şi vânturile au favorizat deplasarea roiurilor de insecte şi pe versanţii nordici. Datele meteo statistice comparative de la staţiile Obârşia Lotrului şi Voineasa reflectă o certă încălzire a climatului în ultimii ani, care a favorizat instalarea gândacilor şi în arborete sănătoase situate pe versanţi nordici şi vestici (Munţii Mirăuţu, Mioarele, Igoiu, Pristos, Hoampa.
În concluzie, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.
Aurel Vlădoiu,
deputat PSD de Vâlcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu